ZIARE | STIRI | TV 8 septembrie 2024

În urmă cu 52 000 de ani, pielea unui mamut lânos siberian a fost expusă unor condiții atât de geroase încât a înghețat spontan, conservând fragmente de ADN, potrivit AFP. Oamenii de știință au folosit acum acest eșantion pentru a reconstitui genomul animalului. O descoperire care ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine speciile dispărute și chiar să stimulăm eforturile de a le readuce la viață. Până acum, eșantioanele de ADN străvechi descoperite erau, în general, sub forma unor fragmente incomplete, limitând considerabil cantitatea de informații pe care cercetătorii o puteau extrage din ele. „Am demonstrat acum că, în anumite circumstanțe, nu doar aceste fragmente de ADN sunt conservate, ci și aranjamentul lor inițial”, a declarat pentru AFP Olga Dudchenko, genetician la Baylor College of Medicine și coautor al studiului care prezintă aceste rezultate, publicat joi în revista Cell. Înțelegerea arhitecturii 3D a genomului – setul complet de ADN – este esențială pentru identificarea genelor active legate de anumite organe. Acest lucru ne va permite să înțelegem, de exemplu, cum celulele creierului ne permit să gândim, cum celulele inimii ne permit să batem și cum celulele sistemului imunitar ne permit să luptăm împotriva bolilor. Mult timp s-a crezut că, din cauza degradării rapide a particulelor foarte mici, aceste informații se vor pierde în mod inevitabil. Însă, în urmă cu aproximativ zece ani, o echipă internațională de oameni de știință și-a propus să găsească o mostră antică în care organizarea 3D a ADN-ului să fi rămas aproape intactă, până la punctul în care să poată fi reconstruită în întregime cu ajutorul unei noi tehnici. Căutarea lor i-a condus la un eșantion de mamut lânos excepțional de bine conservat, găsit în nord-estul Siberiei în 2018. Nu (...)