ZIARE | STIRI | TV 8 septembrie 2024

Prima oară am votat la scurt timp după ce marcasem majoratul. Tăind cu X pe toți de pe listele comuniste. Dup-aia, preț de 3 pătrare n-am mai aflat/auzit absolut nimic (nicio șansă să mă fi interesat) despre vreo votare sau alegere populară. După ‘89, vreme de 2 decenii mi-am făcut „datoria”. Doar după respectivul sârg patriotic convingându-mă că tot timpul am avut de-a face numai și numai cu vânare de vânt, că PeSeDeu-i etern (cum etern crezusem cândva că va fi fost și comunismul), așa că iar am lăsat-o baltă. Până de curând, când mi-am asumat luxul de-a re-mprumuta o așchie de speranță, înafara independentului primar general metropolitan votând alianța USeReului pe toate liniile. Reacționând lumea cu-atâta mâhnire, rușine și-njurătură la adresa bicefalei rotații de prim-ministrii și guvernăminte dominant pesediste, gândeam că poate vor fi decis mai mulți să-ntoarcă foaia. Când colo: aș, de unde: fâs, pleosc, prostii! Clar ca bunăziua, neața-bună, seară faină și noapte de pârț (scuzați măgăria, dar Bucureștiul adună și reține noapte de noapte atâta toxicitate sulfurică și cenușă caustică de parcă doar la asta-i bună noaptea locală, singura-i poetică mai constând în grotescul că o convențională urare de „noapte bună” sau „frumoasă” rimează cu moarte-n casă sau cu coasă)… Așadar clar ca orice vreți este că România românului majoritar ori cel puțin votant decisiv se numește PeSeDe, și nu pricep deloc, dar deloc nu pricep de ce nu s-ar (re)denumi, mult mai cinstit și evident, FeSeNe. Să se numească, domle, cum s-a numit pe sine partidul-camarilă cu talente și expertize de huntă în 22 Decembrie 1989. Sens în care să se-adune toți acești pesediști structurali de prin toate partidele în care s-au împrăștiat strategic, de formă zicându-și în fel și chip, ca să nu ne (...)