Ca număr de cercetători suntem devansați de țări precum Irlanda,
Ungaria, Finlanda,
Grecia, Cehia sau Austria, oricare dintre ele cu populație mai mică decât a noastră.
Cum probabil ați aflat, cercetătorii britanici au stabilit că inserarea termodinamică a unui jet subluminic de atomi de coperniciu într-o structură monobilaterală de metastabilopozi poate augmenta semnificativ reglarea interactivă a separării monociclomatului de diprosiu de fluxul de protoni autogenerați. Din păcate, această separare nu folosește la absolut nimic.
Problema cu cercetătorii britanici din știrile de la ora 5 și-un pic este că nu au nume și pronume, cum ar spune o prim-ministră non-conflictuală, nu lucrează în niciun institut identificabil și nu sunt parte din vreun program sau proiect care să aibă vreun titlu.
Epoca descalificării competenței
Din păcate, astfel de „știri” discreditează munca oamenilor de știință și a cercetătorilor. Tot astfel cum doctoratele plagiate aruncă în derizoriu efortul și calitățile celor care lucrează ani de zile ca să obțină, pe bune, onorantul titlu științific.
Oamenii cu o cât de câtă cultură generală se amuză de pseudo-informațiile științifice, iar cei fără, mai rău, le iau în serios și se așteaptă ca îngurgitarea masivă de castraveți mici roșiatici să vindece cancerul.
În realitate, n-am trăi așa cum trăim fără cercetare și fără știință. Cercetarea se împarte în cea experimentală, aparent fără rezultate spectaculoase, activitate care se bazează pe nenumărate încercări, pe pași mărunți – și cercetarea fundamentală, care explorează însăși bazele științei.
România are mai puțin de 20.000 de cercetători
România e devansată de țări precum Irlanda,
Ungaria, Finlanda,
Grecia, Cehia sau Austria, ca să nu mai vorbim despre marile puteri ale lumii (...)
| 
