ZIARE | STIRI | TV 8 septembrie 2024

Râul Dâmbovița este coloana fluidă a Bucureștiului de secole întregi, când oamenii beau din el și se scăldau fără griji în apa sa. Și atunci însă, ca și acum, aceștia nu îl îngrijeau cum trebuie, intrând, de exemplu, în matca sa pentru a-și lărgi grădinile. La Muzeul Municipiului București există, de altfel, o gravură care-i înfățișează pe Alexandru Ioan Cuza și Carol Davila la marea inundație din 1864, încercând să înainteze călare pe una dintre străzile inundate ale Mahalalei Tabacilor. De la Cuza și până astăzi, râul Capitalei a trecut prin multe, inclusiv printr-un proces de rupere a conexiunii cu oamenii printre care se scurge. Astăzi, bucureștenii nu mai au o relație cu râul lor. E fie parte a decorului citadin, fie o apă murdară care își vede leneș de drum printre arterele de beton, ocupate de trafic. Și, totuși, potențialul Dâmboviței pentru îmbunătățirea vieții este imens. „Avem un râu, ce facem cu el?” este deviza-întrebare a Dâmbovița Delivery, eveniment organizat anual de Nod Makerspace și asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, care caută să redea bucuria bucureștenilor față de râul care străbate orașul. La ultima ediție, de la mijlocul lui septembrie, la plimbările cu barca a fost mereu coadă, iar cei prezenți la eveniment s-au putut bucura chiar și de apa unei cișmele construite special pentru eveniment, apă potabilă, provenită direct din râu. „Ce am făcut noi împreună cu Nod acolo, cu cișmeaua și bariera de colectare deșeuri, am făcut-o ca un fel de demo, vrem să revenim și să le instalăm acolo permanent, pornind de la ideea că, în momentul în care cineva bea apă din Dâmbovița, își schimbă puțin mindset-ul. Pentru că ai părerea asta, că Dâmbovița e o apă murdară și că dacă mai arunci în ea una-alta nu mai contează. Credem că în momentul în care bei (...)