Drumul gunoiului de la deșeu la resursă. Patru măsuri-pilon și cel mai puternic instrument: plătește pentru cât arunci
Fenomenul colectării informale este încă o realitate atât pe străzile din București și din marile orașe, cât și pe drumurile și ulițele satelor. Deșeurile din categoria fier vechi, extinse de la televizoare și frigidere până la calorifere sau componente auto, adeseori nu ajung să fie predate unui operator autorizat care să le colecteze și să le trateze corespunzător. De cele mai multe ori, sunt dezmembrate, componentele valoroase vândute, iar resturile nevandabile sunt aruncate pe câmp sau pe marginea drumului. La fel cum se întâmplă și cu resturile rezultate din activități de construcții, demolări sau renovări, dar și cu alte tipuri de deșeuri.
Am putea spune că lipsa educației în ceea ce privește impactul asupra mediului își spune cuvântul, dar cei care accesează astfel de „servicii” o fac pentru că nu au alternativă sau nu știu că ea există.
„Lipsa unor centre unde poate fi adus orice nu reprezintă deșeu menajer, adică obiecte de mobilier, cărți, haine, echipamente electrice etc., lipsa unor soluții pentru un om cu un monitor sau o mașină de spălat a determinat o colectare informală care este foarte prezentă în România. Ar trebui ca fiecare primărie de comună să aibă măcar în weekend o suprafață dedicată unde oamenii să aducă aceste tipuri de deșeuri, inclusiv crengi. (…)
Oamenii trebuie să înțeleagă că deșeurile electrice nu sunt fier vechi și nu trebuie să ajungă la gunoi. Dacă nu sunt duse unde trebuie, cablurile vor fi tăiate și arse și vom respira un aer care oricum nu este prea curat. Vom avea în curând o campanie
tv cu mesaje de interes public pentru conștientizarea acestui aspect”, spune Dragoș Călugăru, director general Asociația ECOTIC, în opinia căruia această colectare informală ar putea fi combătută prin intermediul poliției locale pentru (...)
| 
