De ce UE ar trebui să înlocuiască Parteneriatul estic cu un parteneriat transcaspic (opinie)
Decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Moldova și
Ucraina și de a acorda Georgiei statutul de candidat la UE a marcat o nouă eră pentru politica estică a UE. Această decizie a bătut ultimul cui în sicriul Parteneriatului estic (PaE), care nu a fost niciodată conceput pentru a face față extinderii. Prin urmare, a sosit momentul ca o UE mai încrezătoare în sine din punct de vedere geopolitic să își reimagineze geografic politica sa estică și să o extindă tematic. O înlocuire a Parteneriatului estic învechit cu un parteneriat nou, transcaspic s-ar potrivi cu această situație din mai multe motive.
În primul rând, Bruxelles-ul a lansat Parteneriatul estic în 2009 pentru a promova și intensifica asocierea politică și aprofundarea integrării economice între UE și
Ucraina, Moldova și Belarus, precum și a celor trei state sud-caucaziene Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Mai la est, UE a elaborat o strategie complet separată pentru Asia Centrală pentru a-și orienta relațiile cu Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.
De atunci, multe lucruri s-au schimbat. Caracterul universal al Parteneriatului estic nu a trecut testul timpului. Doar jumătate dintre țări – Georgia, Moldova și
Ucraina – au semnat acorduri de asociere, inclusiv acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu UE. Belarus și-a suspendat în cele din urmă participarea la Parteneriatul estic, Armenia a încheiat propriul său Acord de parteneriat global și consolidat (APC) personalizat cu UE, în timp ce Azerbaidjanul încă își negociază propriul cadru bilateral distinct. Între timp, un Acord de parteneriat și cooperare consolidat între Kazahstan și UE a intrat în vigoare în 2020. Kârgâzstanul a urmat exemplul, semnând un Acord în (...)
| 
