ZIARE | STIRI | TV 8 septembrie 2024

Starea oamenilor din agricultura românească în 2024, reflectată într-o întâmplare: o bunică de 84 de ani povestește, într-o investigație publicată de site-ul Snoop.ro, cum a muncit toată viața la CAP, dar cel mai tare a afectat-o când și-a văzut nepoata cu căldările, o problemă generalizată în multe mici ferme din țară. De aici a pornit o investigație de sistem, cu zeci de situații umane, ferme și domenii ale agriculturii. „Aproape 20% dintre oamenii născuți în România nu mai trăiesc în țară”, arată Societatea Austriacă pentru Politica Europeană. Iar tendințele demografice pe termen lung din mediul rural indică declin, îmbătrânire și dezechilibre de gen în populație, punctează cercetătorii Institutului de Geografie al Academiei Române. Deși „UE a încercat să reducă emigrația prin alocarea de fonduri specifice […], acestea nu au produs efectele așteptate în mediul rural românesc”, explică cercetătorul Nicola Galluzzo. Asta pentru că migrația din zonele rurale se datorează în mare parte lipsei serviciilor publice și a asistenței medicale de calitate, punctează Galuzzo. Acestea nu pot fi tocmai adresate prin Politica Agricolă Comună (PAC). O treime din alocarea României din PAC este rezervată pentru proiecte de dezvoltare urbană în perioada bugetară 2021 – 2027. Asta înseamnă un total de 5,6 miliarde de euro. Deși sună bine pe hârtie, nu toți acești bani vor ajunge să fie cheltuiți. Trecutul e grăitor în acest sens, România înregistrând o rată de absorbție de 46% în ultima perioadă de bugetare a PAC, notează un grup de cercetători de la ASE București. Natura nu vine ca o salvare. Resursele nu înseamnă nimic, ele, în sine. Să ai mult pământ bun poate fi zero ca semnificație a bunăstării. Un studiu care a analizat situația din județul Galați arată o concentrare a (...)