ZIARE | STIRI | TV 16 septembrie 2024

La alegerile din 1992, primul an din care Statistica a oferit date privind populația, ponderea pensionarilor în totalul votanților nu trecea de 10%. Acum, pensionarii sunt o adevărată mașină de vot – un sfert din cei de pe listele Autorității Electorale Permanente au peste 65 de ani. Guvernul tocmai a mărit pensiile cu 26%, iar potrivit premierului Marcel Ciolacu efortul bugetar este de aproximativ 800 de milioane de lei. Peste câțiva ani, efortul statului cu plata pensiilor și a cheltuielilor medicale va crește mult mai mult. Problema devine și mai serioasă după 2030, când se va pensiona o categorie importantă – „decrețeii”. Îmbătrânirea populației are consecințe economice semnificative: încetinirea economiei, creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile, dar creează o nișă de piață care va crește: cea a serviciilor medicale. Pe scurt, pe baza calculelor Comisiei Europene, peste 20 de ani ne vom apropia de un milion de pensionari suplimentar, iar bugetul va aloca de 5 ori mai mulți bani decât în prezent. Îmbătrânirea rapidă și creșterea economică mai lentă vin la pachet în economii precum cea a României O altă ecuație de rezolvat ține de faptul că în țările sărace trebuie să te gândești la timp care va fi nivelul pensiei și să începi să pui bani deoparte mai din tinerețe. „Convingerea noastră este că lumea se va schimba. De la o lume deflaționistă, la una puternic inflaționistă”, spun Charles Goodhart și Manoj Pradhan, autorii uneia din cele mai citite cărți pe teme demografice: „Marea inversare demografică”, apărută în 2020. Raportul de dependență demografică, adică raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane a ajuns la 56,8 (...)