ZIARE | STIRI | TV 16 septembrie 2024

Zecile de soluții oferite până acum la faimoasa întrebare a lui Fermi, cea care subliniază aparentul paradox dintre vastitatea universului și lipsa oricăror dovezi privind existența altor civilizații inteligente decât cea umană, au plecat de la considerente eronate. Răspunsul paradoxului ar putea fi însă unul inedit. Afirmația îi aparține lui Vojin Rakic, cercetător în cadrul Universității din Belgrad, și a fost detaliată într-un studiu recent publicat în revista International Journal of Astrobiology. Conceptul eronat de la care ar fi plecat toate încercările de a explica paradoxul lui Fermi este cel al antropocentrismului, afirmă omul de știință sârb. Mai exact, situarea omului pe o poziție centrală în ceea ce înseamnă natura universului și, implicit, în ecuația apariției vieții. O astfel de abordare își are originea acum cel puțin 2.500 de ani, odată cu primul sofist al Greciei antice, Protagoras (sofist – învățați itineranți care aveau ca metodă de discuție argumentarea sofistică). Protagoras, citat ulterior de către Platon, ar fi spus o maximă care a răzbătut până azi, „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Pe scurt, înțelegerea umană a fenomenelor este una superioară sau chiar singura formă posibilă de înțelegere. Iar în acest caz, oamenii de știință au picat în capcana antropocentrismului, subliniază Vojin Rakic, căci este imposibil să judeci posibilele inteligențe extraterestre prin prisma perspectivei umane. O perspectivă care, cu tot repectul pentru specia umană, rămâne una extrem de limitată. Chiar și atunci când se pomenește scenariul unor civilizații care au dezvoltat o tehnologie superioară care să le ascundă prezența, tehnologie imposibil de observat de către oameni, tot la limitele observației umane se referă. Iar aici ne aflăm într-un veritabil (...)