ZIARE | STIRI | TV 22 octombrie 2024

Hotărârea a cinci judecători de la Curtea Constituțională a României (CCR) de a respinge candidatura la președinție a Dianei Șoșoacă stârnește controverse. Ei au invocat pozițiile ei nedemocratice și anti-occidentale. Și-a depășit CCR atribuțiile când a respins candidatura politicienei extremiste? Unii se tem că decizia riscă să fie folosită în viitor pentru anihilarea altor candidați, alții cred că CCR trebuie să oprească ascensiunea unui politician care cere retragerea României din Uniunea Europeană și NATO, apartenența fiind prevăzută în Constituție. Europa Liberă a vorbit cu foști judecători ai Curții, profesori de Drept și reprezentanți ai societății civile. Toate argumentele – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau dreptul judecătorii Curții Constituționale să ia o astfel de decizie? Articolul 146, litera f, din Constituția României, precum și alte legi privind CCR prevăd că cei nouă judecători ai Curții Constituționale „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. Funcția de președinte este cea mai înaltă în stat, iar cel care ocupă această funcție, la rândul său, „veghează la respectarea Constituţiei”, conform articolului 80 din legea fundamentală a României. Printre cei/cele care și-au depus candidatura la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie se numără și Diana Șoșoacă – actual europarlamentar, fost senator, care a pledat pentru relații mai strânse cu Moscova și care a avut, adesea, declarații antisemite. Ea conduce partidul extremist S.O.S. România, care a obținut la alegerile europarlamentare din iunie aproximativ 5% din voturi. Pe 6 octombrie, CCR a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă, iar ceea ce a stat la baza deciziei pare să nu fie preferința ideologică a (…)