Ce poate însemna, de fapt, înfrângerea Rusiei și de ce Ucraina nu trebuie să fie un nou Vietnam de Sud
Acceptarea naşterii unei Ucraine care să fie un alt Vietnam de Sud, fragil şi impotent, ar fi primul pas către un alt război, încă şi mai devastator. Pentru
Statele Unite,
Ucraina are o importanţă capitală: drumul spre apărarea Taiwanului trece prin Europa Centrală şi de Est, scrie profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir pe Contributors.ro.
Departe de cacofonia politicii româneşti şi de iresponsabilitatea senină cu care o elită provincială şi mioapă refuză să accepte provocările unei lumi globale, războiul din
Ucraina continuă, iar tragedia din Europa Centrală şi de Est rămâne, asemeni luptei pe care Israelul o duce împotriva Iranului şi acoliţilor săi, un semn al acestei realităţi pe care nu o mai putem ignora.
Şi doar fermitatea lucidă pe care un Raymond Aron a profesat-o, vreme de decenii, ca gânditor şi comentator, este adecvată epocii pe care o traversăm. Este o epocă a lepădării de iluzii, este o epocă în care avem datoria de a face alegerile în măsură să prevină catastrofa unui război general între naţiuni. Laşitatea, capitularea, orbirea nu sunt calea spre pace, ci spre acea conflagraţie pentru care se pregătesc statele din “axa răului”. Din Iran şi
China comunistă până în Rusia, trecând prin Coreea de Nord, ambiţia revizionistă modelează un comportament internaţional a cărui agresivitate este evidentă. Fermitatea şi luciditatea sunt reperele în jurul cărora alternativa occidentală trebuie să se organizeze.
Pace şi război
Planul de pace prezentat de Preşedintele Zelenski este doar un element din acest vast tablou pe cale de a se contura. Formularea sa pune în dezbatere o problemă crucială, centrală în reflecţia inspirată de viziunea realistă şi anti-utopică a lui Aron: obiectivele politice ale unui război sunt singurele în funcţie de care se (…)