Ce spun preoții români din Ucraina despre intenția BOR de a-și extinde jurisdicția în această țară. Protopop din Herța: „Suntem mulțumiți cu ce avem”
După ce BOR și-a manifestat public nemulțumirea că autoritățile de la Kiev nu au dat curs încă solicitării de a-i permite activitatea pe teritoriul Ucrainei, HotNews a întrebat mai mulți preoți și capi bisericești de etnie română din această țară dacă-și doresc să facă parte din Biserica Ortodoxă Română.
În 2023, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, spunea că „nu există nicio solicitare, oricât de firavă”, din partea etnicilor români din
Ucraina pentru sprijinul BOR.
În urmă cu câteva zile, Sinodul BOR a criticat, într-o manieră mai puțin obișnuită, autoritățile de la Kiev pentru că ar amâna „nejustificat” recunoașterea jurisdicției bisericii românești pe teritoriul Ucrainei.
BOR și-a manifestat, încă din martie 2024, intenția de a prelua cele aproximativ 130 de biserici românești din
Ucraina, prinse în acest moment în conflictul religios, ortodox, din această țară.
Bisericile din regiunile locuite majoritar de etnici români țin, în continuare, de biserica ortodoxă ucraineană care este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Această biserică a fost interzisă prin lege de Parlamentul Ucrainei pentru că este considerată fidelă Rusiei și nu Ucrainei.
Asta chiar dacă, pe 27 mai 2022, la trei luni de la declanșarea invaziei în
Ucraina, această biserică și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei. Autoritățile ucrainene spun însă că gestul este unul de fațadă.
Autoritățile au dat un termen de nouă luni pentru ca toate bisericile considerate subordonate Moscovei să treacă la biserica autocefală ucraineană și încearcă acum să convingă și bisericile românești din Bucovina de Nord sau din sudul Basarabiei, să facă același lucru.
În acest conflict, care durează deja de doi ani, au existat și scene „mai puțin ortodoxe”. De pildă, așa (…)
| 
