ZIARE | STIRI | TV 22 februarie 2025

La sfârșitul anilor '90, Grupul Petrochimic Borzești, din care făcea parte RAFO, a fost divizat în mai multe entități economice: RAFO, Carom, ChimComplex și Uton. Dintre ele, doar ChimComplex a supraviețuit.Începutul sfârșitului pentru RAFO a avut loc în 1997, atunci când platformei nu i s-a permis să intre în Societatea Națională de Petrol - PETROM SA.Cei care s-ar fi aflat în spatele deciziei ar fi fost fostul premier Victor Ciorbea și ministrul de atunci al Industriilor, Călin Popescu-Tăriceanu. Totul ar fi fost hotărât pe baza unui studiu făcut de compania Bechtel. Foștii angajați spuneau că rafinăria era destinată să dispară.În anul 2000, RAFO, încă firmă de stat, se confrunta deja cu dificultăți financiare majore, iar muncitorii au ieșit să protesteze față de modul în care era condusă rafinăria. „Onești, nu uita, RAFO este șansa ta” este doar unul dintre mesajele pe care îl transmiteau protestatarii. Ce nu știau angajații era că, în tot acest timp, soarta lor și a platformei se tranșa la Viena.Afacerea secretă a fost încheiată la doar o săptămână după ce PSD a câștigat alegerile parlamentare, în noiembrie 2000. În Viena a fost înființată RAFO GmbH, o companie cu 10 acționari, printre care se numărau nume grele precum Corneliu Iacobov, fost vicepreședinte al PSD Bacău, și Răzvan Temeșan, fost președinte al Bancorex, banca a cărei prăbușire a lăsat o gaură de peste două miliarde de dolari în economia României.Ajutat de Teodor Cărămizaru, lider de sindicat al Electrocarbon Slatina, Iacobov a preluat RAFO. Corneliu Iacobov a cumpărat 59,9 la sută din companie în 2001, cu doar 1,5 milioane de dolari. În acel moment, RAFO avea datorii de peste 110 milioane. Cu sprijinul guvernului condus de Adrian Năstase, Iacobov a transformat datoriile în acțiuni, pe care le-a (…)